Ce a fost greu de dus?

Negrul meu :

Sa vad ca inca dadeam din timpul meu tuturor, peste tot, sub pretextul businessului insa pentru mine si ai mei nu mai ramanea deloc. Si asta asa tare durea. Si apoi fierbeam in interior, ca din cauza copiilor nu pot face ce vreau. Dar ei nu aveau nicio vina pentru ca eu nu-mi dadeam voie.

Facusem ani de terapie clasica dar nu ma ajutasera, inca ma autosabotam, inca ma faceam mica pentru a nu supara pe nimeni, inca nu stiam s apun limite sanatoase, inca nu stiam sa spun NU. Si asta m-a dus la epuizare, la autopedepsire, la lipsa de incredere in mine, la a castiga bani mai putini, pentru ca asta credeam eu ca merit, la atmosfera mai incordata in casa. Daca mama nu e bine, nimeni nu e bine…oricate am face cu si pentru ai nostri. In definitiv, nu au nevoie de mare lucru, ci de noi prezenti, si iubitori….si multa joaca si bucurie.

Sa vad ca inca cerseam atentia si voiam sa fiu placuta de toata lumea.

Si totul era roz in exterior, dar nu in interior

Boala autoimuna care ma epuiza la propriu si la figurat. La cate am tinut in mine in 43 de ani, e si de inteles. Si cu ce am mai venit din alte vieti
Balonarea pana la urechi ( am vazut toti doctorii de toate felurile, clasici, terapeuti, teste, diete, nutritionisti) .

Dar erau si inca mai sunt si mai lucrez ( de peste 4 ani) multe emotii neprocesate din ani si vieti si asa am inteels ca inca nu am rabdare cu mine. Atatea se adunasera ca explodam si ii multumesc lui Dumnezeu ca a fost asa pentru ca altfel ma faceam ca nu vad multe.

Grea lectie!

A fost greu de dus, sa vad ca am rabdare cu toata lumea, dar nu am cu mine!
Oboseala ceva de speriat, da e drept ca nu m-am odihnit niciodata si nici in alte vieti dar asta e parte de trauma, nu de succes. Sa nu-ti dai voie sa te odihnesti, sa te opresti.
Ma trezeam mereu in supravietuire sau la cealalta extrema. Ori nu-mi faceam nicio bucurie si eram zgarcita cu mine, dar mega darnica cu toata lumea pentru a fi vazuta, pentru a sustine, pentru „ a cersi” atentia
Cel mai mare sut in fund a fost ca ma simteam rupta intre grijile de mama ( sa avem bani, scoli, vacante, trebuie sa muncesc mult…etc), intre timpul de munca si cel de copiii. Si stii cand esti pe cont propriu linia e tare fina, ca vrei sa sutii clientii, sa nu pierzi vreunul, ca fiecare conteaza. Mie imi pasa mult de oameni si dadeam mereu mai mult decat trebuia sau de cat ma plateau.

Si ce ma alergau emotiile mele! Timpul de munca prima mereu si apoi ma simteam vinovata ca nu stau cu ei cat mi-as dori, dar simteam ca pierd bani. Si ce sa vezi de vreo 2 ani, stau mai mult cu ei si castig mai mult, cu usurinta si bucurie, am mai multa grija de ei si de mine, am ajuns la o armonie, bucurie, prosperitate in familia mea, ceva divin de frumos.

Si pentru mine asta este bogatia cea mai mare.

Relatia de iubire cu sotul meu, era perfect de imperfecta si e normal ca nu mai cautam perfectiune. Dar pe cat ne iubeam pe atat eu eram intr-un fel de separare fata de el. Pentru ca emotiil emele din trecut neprocesate, ma alergau inca si da stia si discutam mult depsre asta. Dar reactiile mele nu erau mereu predictibile si ne mai amuzam noi, dar chiar nu vroiam sa-l ranesc. Ranile mele din trecut erau adanci, pentru ca eu nu m-am putut baza pe iubirea si sprijinul tatalui meu, pentru ca sufletul meu era inca rece. Asa mintea si ego ul spuneau multe, insa inima avea ranile ei.

Pentru ca invatasem ca „ toti barbatii sunt porci” ? si atat suferisem in alte relatii anterioare, ca undeva, candva mi-am promis ca nu o sa-mi mai deschid inima, si eu uitasem de asta, dar sufletul meu, nu si asta mentinea si separere si frustare. Nici nu stiam ce ni se intampla. Plus ca aveam un rol de mama si de fetita in relatia cu el. Ori eram o mama cicalitaore, ori o fetita razgaiata si mofturoasa si femeii voluptoase si senzuale, ii ramanea putin loc si timp. Si nu asta e iubirea adevarata.

E ca atunci cand partenerii isi spun Tati si Mami, nu e sanatos. Sigur acolo, intimitate si sexualitate nu exista, ceea ce nu se cheama o relatie de cuplu, si nu e din cauza copiilor si a oboselii ? sa stiti. Atentie ca si eu m-am pacalit as amult timp si multe femei se pacalesc asa.

Plus ca nu-mi mai dadeam voie cu adevarat sa simt si sa ofer placere, era o mare provocare pentru mine. Pentru ca eu nu cunoasteam bucuria si inca mi-o refuzam, inca eram atasata de suferinta si trauma. Jucariile sexuale si afrodisiacele sunt o inventie de marketing, ce functioneaza cu adevarat pentru o relatie sexuala implinitoare este sa va iubiti cu adevarat din inima, tu ca femeie sa intelegi, procesezi, vindeci tot trecutul tau sexual, sa ai grija de tine ( corp, minte, suflet) sa va cunoasteti limbajele iubirii fiecare ale celuilat si totul va fi „ mega orgasmic” si fluiditatea si iubirea dintre voi, va aduce atatea bucurii si abundenta in viata voastra de o sa va minunati.

Eu care aveam tot ce-mi doream nu ma puteam bucura. Si a trebuit sa lucrez mult la iubirea din inima. Am crescut mult impreuna. Ne-am reinvatat limbajele de iubire, ne-am procesat fiecare emotiile noastre. Fiecare lucreaza pe partea lui, si impreuna la cuplul si iubirea noastra, dincolo de toate celelalte roluri.

Femeile trebuie sa-si cunoasca, accepte propriul corp si propria feminitate. Feminitatea nu este despre rochii, genti, margele, gene false, unghii lungi, astea sunt doar niste masti. Si eu am avut cela mai pompoase si exclusiviste bijuterii dar astea nu au vindecat sufletul.

Din septembrie intentionez sa fac o grupa noua pentru programul Esenta de Feminitatea si vom afla multe lucruri despre ce este si nu feminitatea si sa invatam sa ajungem la nucleul nostru cel mai profund si feminin.

Mi-a arat Dumnezeu o lectie tare frumoasa, ca la inceputul anului o celebra companie aeriana mi-au pierdut pentru totdeauna valiza cu ce aveam mai de pret si iubeam ca si bijuterii si rochii. Urma sa plec 3 saptamani asa ca pusesem toata casa. A fost cea mai frumoasa lectie pentru mien, ca am invatat detasarea si ca eu nu sunt lucrurile pe care le detin. Din contra mi-am luat deja altele conform energiei mele de acum, si ma bucur tare mult fiecare.Si nici nu ne trebuie prea multe…putine si bune am invatat de la bunica mea cea mai calda si blanda persoana pe care am cunoscut-o.

Tot fugim de noi, stam in case superbe, conducem masini frumoase, avem vacante minunate, dar e gol sufletul. Si avem tendinta de a face ca toata lumea pentru a bine, conform cui? Cine este cea mai importanta persoana pentru Mine? Eu ! Deci sa fac bine conform mie.

De cand m-am reintors la simplitate, am facut curat in interior, la emotii ( APROPOS nu se termina niciodata, nu mai cautati finalul, este pour toujours ?) ma bucur altfel de mine,d e hainele mele cele noi, simple si de calitate ( ca merit ce-i mai bun).

De bijuterii simple dar de efect.

Am grija de tenul meu, profesionist, eu acasa, asa cum o fac de peste 13 ani. Si sustin in continuare feneile pentru care este important sa arate bine si sa se simta bine in pielea lor). Si ma mandresc ca am 43 de ani aproape fara riduri si fara nicio interventie chirurgicala sau non-chirurgicala. Doar ritual de ingrijire, alimentatie si suplimente care sa sustina tenul si sanatatea lui, hidratare corecta, somn, bucurie, no-stress, miscari corecte d eingrijire.

Respir feminitatea mea prin toti porii, constient, ma bucur de darul de a fi femeie, in viata asta.

Cu toate binecuvantarile care vin, mai ales cea de a fi mama pentru puii mei si sotie.

Ma bucur de corpul meu care este asa cum este, este perfect si ma sustine de atatia ani. A nascut 3 puii minunati si ma rog sa ma sustina macar pana la 130 de ani, cu toti ai mei alaturi de mine.

Am invatat sa am rabdare cu mine, sa stau ore in sir cu mine, sa vad ce simt, cine sunt, ce vreu. Si e WOW, penru ca eu in continuare fugeam de mine. Nu-mi ascultam nevoile in mod natural. Tot mai trageam de mine, sa le fie bine altora.

Ce am vrut sa fac, de cand m-am mai retras?

Sa ma intorc la origini, ce inseamna feminitatea pura si nealterata, la simplitate.
Sa ma bucur cu adevarat de toate rolurile mele si sa le duc intr-o simplitate si maiestrie divina.
Sa ma evaluez corect si sa stiu unde sunt inainte de a proiecta cu mintea.
Sa nu mai am nevoie de nicio validare externa, pentru a reusi ceea ce-mi propun, a-mi tari viata asa cum o simt eu.
Am vrut sa devin vocea tuturor mamelor care vor sa se emancipeze in mod real, sanatos si sa-si traiasca propriul adevar.
Am invatat sa devin onesta cu energia mea, sa nu mai trag de mine, sa-mi onorez nevoile cu adevarat, daca eu sunt bine, si casa e bine si afacerea si sotul si toate fiintele cu care interactionez. Energia de crestere, de vindecare, de sustinere, de armonie, de abundenta nu poate veni cand tu esti epuizata

Alegerea grea a fost sa aleg ca drumul meu cu zona de beauty s-a incheiat intr-un fel.

Pastrez doar experientele 1:1 de feminitate, in care impletim zona de consultanta in ingrijirea tenului si makeup cu grija de sine si alte elemente, este cel mai frumos cadou pe care ti-l poti oferi, crede-ma, un ten frumos si sanatos.

Si ma duc mai mult ca oricnd spre zona de vindecare, healing, ca asta imieste misiunea si mi-a fost frica sa mi-o asum si sa accept, si asta poate din teama de a pierde oameni, clienti dragi, dar imi asum. Am mai trecut prin cresteri si a fost bine pe termen mediu. Cine trebuie sa ramana cu mine va ramane, cine tu va merge unde are de mers si de invatat lectiile lui.

Am decis sa ma opresc din alergat ACUM si sa respir viata mea.

Si am decis sa fiu sexy, bogata, sanatoasa, implinita, mega indragostita si foarte foarte fericita… asa e viata mea pe care mi-o creez zi de zi!

Si va fi o bucurie sa sustin si ca specialist pe oricine isi doreste